HOME
SPECII COMESTIBILE
REPRODUCEREA
CRESTEREA
FERME
TARCURI
PASII DE CRESTERE
HRANIREA
BOLI SI DAUNATORI
DENSITATE
TRANSPORT
ESCARGOTS

CRESTEREA MELCILOR

crestere.jpg

Cresterea melcilor.

Pe langa cresterea melcilor, ei pot fi luati din liziere de padure, din livezi, de pe pasuni.
Ingrijitorii ii pot culege in schimbul unei anumite taxe. In livezi se pun benzi de cupru in jurul trunchiului, pentru ca atunci cand melcul se va tari pe el in cautarea hranei se impiedica de aceasta banda unde vor ramane cateva zile in copac, fiind foarte usor de cules.

 Melcii luati dintr-un mediu salbatic pentru a forma o ferma au o rata de mortalitate mare avand in vedere ca trebuie sa se acomodeze cu conditiile. Acestia pot sa fi consumat substante otravitoare, chimicale sau plante otravitoare de aceea nu trebuie imediat folositi.

Puneti-i intr-un tarc si hraniti-i cel putin 3 zile pentru ca ei sa fie purificati de orice toxina. Daca sunt bine dupa 3-4 zile ar trebui sa fie niste melci sanatosi.

Luati-le mancarea pentru cel putin 1-2 zile. Lasa-le doar apa.

In aceeasi colonie de melci si in aceleasi conditii, unii melci vor creste mai repede decat ceilalti, iar altora le va trebui de 2 ori timpul pana sa ajunga la maturitate. Acest fapt ajuta speciile sa supravietuiasca conditiilor vitrege din salbaticie.

Un fermier va trebui sa selecteze si sa opreasca doar melcii mari si cu o crestere rapida.
Melcii mici vor trebui vanduti. Selectand doar melcii mari, marimea melcilor din colonia sa va creste semnificativ in cateva generatii.

Majoritatea diferentelor de crestere se datoreaza factorilor de mediu, inclusiv densitatea lor.  Oricum, chiar daca aceste diferente pot fi genetice poti creste la fel de bine melci mari si cu o crestere rapida decat unii mici.

Mai multi factori pot influenta cresterea melcilor si anume: densitatea populatiei de melci, stresul (melcii sun foarte sensibili la zgomot, lumina, vibratii, conditii mizere, hranire neregulata, atingerea lor), mancare, temperatura si umezeala precum si tehnologia de crestere.

 Helix aspersa are nevoie de cel putin 3-4 % calciu in sol sau alte surse de calciu pentru o crestere buna, insa majoritatea melcilor au nevoie de mai mult calciu decat Helix aspersa. Scaderea de calciu va micsora rata cresterii si va cauza subtierea cochiliei. Calciul poate fi pus intr-un vas pentru mancare sau poate fi imprastiat pe jos astfel incat melcii sa poata manca cand vor. Hrana este singura lor sursa de calciu. In lipsa ei melcii pot ataca zidurile, pot manca zugraveala sau noroi in cautarea calciului. La melcii tineri marimea cochiliei nou formata depinde de marimea oului avand in vedere ca ea se dezvolta din membrana de la suprafata. Odata cu cresterea melcului se dezvolta si cochilia. Cochilia va dezvolta o buza de intarire la deschiderea ei, aparitia acesteia aratand ca melcul este matur, iar cochilia nu va mai creste. Cresterea este limitata de marimea cochiliei, atata timp cat greutatea corpului unui melc variaza chiar si in conditii de umiditate 100%. Rata cresterii variaza considerabil la fiecare populatie in parte.

 Marimea adultului care e legata de rata cresterii, de asemenea variaza si ea, desi cei care cresc repede sunt si cei mai mari. Ouale de la melcii mari sunt mai sanatoase si tind sa creasca mai mult.

 Mediul uscat duce la inhibarea sau chiar la oprirea cresterii.

 Cand atmosfera devine prea calda si uscata melcii devin inactivi, se inchid in cochilii si dormiteaza pana cand vremea devine din nou umeda si mai racoroasa.

 Unii melci dormiteaza in grup in copaci, pe pereti etc., se "sigileaza" la suprafata inchizandu-si si dezchizatura.