Helicicultura este procesul de crestere a melcilor.
Cresterea melcilor pe o scara larga necesita o investitie considerabila de timp, echipament si resurse.
In perspectiva, crescatorii de melci ar trebui sa ia in considerare acesti factori, in special daca scopul este
sa furnizeze cantitati mari pentru afacerile comerciale. Oricine vrea sa creasca melci trebuie sa experimenteze mai multe
metode pana va gasi ce functioneza mai bine in situatia sa.
Cochiliile de melci au fost gasite in excavatiunile arheologice,
un indiciu cum ca melcii ar fi fost consumati inca din timpurile preistorice.
In Roma antica melcii erau ingrasati in gradini formate din cochilii inainte de a fi mancati. Cartea "Virginia
Farmer" descrie tinerea melcilor intr-un mediu friguros si umed, aducandu-se roua daca este necesar, fiind tinuti intr-o insula
inconjurata de apa prevenind scaparea lor, suplimentand vegetatia si ingrasandu-i cu faina de grau. Pliny a descris gradina
de melci a lui Fluvius Hirpinius de acum 2000 de ani ca avand sectii separate pentru diferite specii. Hirpinius isi hranea
melcii cu vin si mancare (teorie nefondata), dar trebuie notat faptul ca ei puteau fi omorati daca o farfurie adanca era umpluta
cu bere statuta.
Romanii au selectat cele mai bune specii pentru crestere. Pestele de zid nu era la fel de consumat ca melcii,
avand in vedere ca se consumau melci chiar in timpul postului de Paste.
Citind unele surse Franta importa melci maro de gradina in California in anii 1850, fiind considerati drept escargot, adica o delicatesa.
Alte surse afirma ca imigrantii italieni au fost primii ce au adus melcii in SUA. Importul SUA de melci a fost
de mai bine de 4,5 milioane USD in 1995 si a provenit din 24 de tari. Acest import include melci vii, proaspeti, inghetati
sau deja preparati. Exportatorii majori sunt Franta, Indonezia, Grecia si China. Exportul SUA a constat in melci vii, inghetati cu o valoare de 55000 USD catre 13 tari, in special Japonia, Olanda
si UK.
Aceasta publicatie furnizeaza imaginea generala asupra cresterii
melcilor comestibili terestri.
Marea diferenţă calitativă īntre melcul născut şi crescut īntr-o crescătorie controlată
īn comparaţie cu melcul cules din natură este că la culegere primul este de vārstă şi dimensiuni
omogene şi mai ales este purgal, asigurānd īn felul acesta maxima igienă a produsului ce va fi consumat. Melcii
culeşi din natură nu au fost lăsaţi să se cureţe şi calitatea cărnii se resinte adesea
īn privinţa gustului prea puţin armonios datorită folosirii de ierburi amare sau chiar otrăvitoare.
Posibilitatea economică de creştere īn ciclul biologic complet, de la naştere pānă la īngraşarea
finală īn natură pe un teren liber se numeşte "metoda italiană" cu utilizarea aproape integrală a
alimentelor vegetale cu cost redus. In mod contrar metodele de creştere īn mediul īnchis (sere, hambare, ctc.) tipice
ţărilor reci cu utilizarea de alimentaţie constantă pe bază de făinuri concentrate au confirmat creşterea evidentă
a limitelor unei producţii prea costisitoare, dificil de gestionat şi īn anumite cazuri de neconsiliat.
O piaţă naţională şi
mondială a melcului culinar care este īn continuă creştere şi cu o tot mai limitată disponibilitate
a produsului provenit din natură. Culegerea din natură a melcilor a fost o activitate economică pentru multe
ţări cu o săracă economie, fie cele din estul Europei, ale Orientului Mijlociu şi ale ţărilor
Mediteraneene Africane. Schimbarea tot mai rapidă a condiţiilor economice şi politice a acestor state, dezordinea
şi dificultăţile civile pentru transporturi, embargourile comerciale şi sanitare, o agricultură de
rotaţie, limilata perioadă de cules, circumscrierea īn nu mai mult de 50/60 de zile, au făcut īn anii 90 să
precipite disponibilitatea moluştei īn natură. O creştere a pieţei a fost
dată şi de sporirea iniţiativelor industriale pentru pregătirea şi distribuirea melcului "gata deja
pentru gastronomie", de o mai uşoară atitudine īntr-un context comercial modern. Ţinānd cont de indicaţiile
expuse este, deci clar, că tot mai des īn viitor, numai crescătoria īn ciclu biologic complet, va putea garanta
consumatorului şi gastronomiei produsul "melc". Va trebui să se găsească o disponibilitate nu numai de
sezon, ca īntr-o vreme, ci conţinuu īn timpul anului, pentru a putea da certitudini industriei de prelucrare ce trebuie
să-şi garanteze posibilitatea de lucru pentru o piaţă cotidiană şi īn reţea.
